PIETROIUL LUI SISIF
Viaţa este ca o moară
Ce se-nvârte şi trăieşte,
Câtă vreme apa zboară,
Într-un clocot ce-o-nvârteşte.
În perioada aceasta de viaţă, ar trebui să stau liniştit undeva, într-un loc plin de pace şi de mister, în care corpu-mi să fie pe pământ, dar gândul ancorat în divinul Cer, de unde-mi vine lumina şi bucuria, pacea lăuntrică şi melodia poeziilor... Viaţa, însă, n-o pot aranja...