Agenţiile de ştiri au datoria de a transmite reportaje reale, dar se pare că anumite realităţi nu sunt pe placul Agenţiei Reuters, astfel că ele sunt distorsionate pentru ca în final să corespundă profilului dorit.

 Zwi Lidar

Corespondent SDI la Ierusalim, Israel

 Tot cu privire la acest subiect am mai relatat în revista noastră, în ediţia din luna august a anului 2010. Atunci cotidianul israelian Ha’areţ a analizat nişte fotografii ciudate publicate de Reuters. Ele fuseseră făcute pe „Mavi Marmara”, vasul „Flotei Gaza” la bordul căreia au avut loc ciocniri grave. Atunci Reuters a recunoscut că fotografiile care au fost prelucrate la Istambul au fost editate greşit. Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Reuters a spus printre altele: „Când a realizat că pumnalul a fost din neatenţie tăiat odată cu marginea fotografiei, Reuters a revenit imediat la original”. Unul dintre comentatorii politici renumiţi ai cotidianului Ha’areţ a subliniat însă: „Nu este prima dată când Reuters modifică fotografiile pentru a pune Israelul într-o lumină negativă”.

            Faptul că Tom Gross de la Ha’areţ - la fel ca numeroşi alţi israelieni - are dreptate este dovedit acum de un studiu ştiinţific efectuat în urma scandalului de falsificare a ştirilor şi a fotografiilor, scandal în care a fost implicată Agenţia Reuters. Concluzia studiului este că reportajele renumitei agenţii de ştiri sunt subordonate propagandei pro-palestiniene, influenţând astfel cititorul, care este îndemnat să se identifice cu lupta refugiaţilor împotriva Israelului.

            Studiul a fost realizat de prof. Henry Silverman de la Universitatea americană Roosevelt, Facultatea de Finanţe. El a fost publicat ca articol ştiinţific în ediţia din luna decembrie a anului trecut a Journal of Applied Business Research. Numeroşi oameni au folosit această ocazie pentru a scrie comentarii legate de acest subiect pe internet. Prof. Silverman a analizat 50 de ştiri publicate de Reuters în decursul a trei luni din anul 2010. El a descoperit nu mai puţin de 1100 de exemple de scriere tendenţioasă, falsificare a datelor şi un limbaj cu tentă propagandistică. Acestea reprezintă 1100 de încălcări clare ale codului etic jurnalistic de prezentare obiectivă a faptelor.

            Articolul prof. Silverman se întinde pe 25 de pagini. În cea de-a doua parte a acestui studiu, el a analizat reacţia a 35 de studenţi la cele 50 de ştiri publicate de Reuters. Astfel el a ajuns la concluzia că studenţii şi-au schimbat atitudinea, care iniţial era indiferentă faţă de conflictul din Orientul Apropiat, trecând de partea palestinienilor. Prof. Silverman consideră că aceasta se datorează metodelor ingenioase şi subliminale de prezentare a ştirilor. Propaganda Agenţiei Reuters nu include doar manipularea fotografiilor, ci şi a conţinutului ştirilor scrise. Aceasta are loc prin repetiţii şi printr-o alegere atentă a cuvintelor folosite. În cele din urmă, „Flota Gaza” a fost desemnată o „acţiune umanitară de ajutorare cu activişti ai păcii la bord”. Trebuie să ne amintim că la bord nu se aflau deloc bunuri umanitare. Numele prim-ministrului israelian a fost menţionat de mai multe ori, subliniindu-se ideea că acesta „nu are nici o remuşcare pentru cele întâmplate”. Preşetintele american Barack Obama, care a subliniat atunci faptul că incidentul a demonstrat necesitatea urgentă de securitate a Israelului, nu a fost niciodată citat de Agenţia Reuters. Mai degrabă au fost evidenţiate cuvinte ca „tragedie” şi „moarte”.

            Descoperirea prof. Silverman (1100 de falsificări în 50 de articole) înseamnă că, în medie, există 22 de deviaţii de la codul etic jurnalistic pe articol, aspect imposibil de inclus în categoria erorilor accidentale.  

Luat din Revista Ştiri din Israel Nr. 02/2012 pag. 4