Spune-mi cât de sincer eşti tu cu tine, ca să-ţi spun cât de ipocrit eşti!

Ţi s-a întamplat vreodată la şcoală, la locul de muncă sau în alt mediu social să  vorbeşti cu bucurie despre credinţa ta şi să ţi se spună sec: „lasă-mă cu pocăiţii tăi că toţi sunteţi nişte ipocriţi”?!

Mie şi altor zeci de prieteni, DA. Din păcate! Asta nu înseamnă oare că în proporţii destul de ridicate ar putea fi adevărat?

Dicţionarul spune că ipocrizia este ambalarea în poleială a unei realităţi inconvenabile.
Ipocrizia înseamnă falsitate. Falsitate în acţiuni şi în vorbe. Afişarea unor valori şi îmbrăţişarea altora. A fi ipocrit nu înseamnă a nu fi sincer.

De multe ori am fost ipocrit pentru că religia, părinţii sau oamenii de la biserică “au cerut” asta de la mine. Vroiau să le spun doar ce ceea ce îşi doreau să audă şi nicidecum ceea ce se întămpla cu adevărat. Sau când am spus adevărul, m-au judecat pe nerăsuflate fără să mă ajute şi atunci m-am gândit că e mai uşor aşa. Am gândit prost, dar hai, nu fi ipocrit şi recunoaşte că ţi s-a întâmplat şi ţie de atâtea ori!

Despre IPOCRIZIE şi distanţa dintre tine şi sinele tău vrem să discutăm în această săptămână. Considerăm că este o problemă reală şi majoră în bisericile noastre pe care trebuie să o demascăm.

Vineri seară, la ora 21.30 dă click pe un Altfel de Click şi îţi promitem o emisiune fără mască cu invitatul nostru Jean Chiforeanu!