Generatii afectate – O istorisire reala din mijlocul unui popor de canibali
Adăugată de user necunoscut in 26/02/2010, citită de 3.335 ori
Autor: Lucratori-Romani.ro, Categorie: Misiune
Generatii afectate – O istorisire reala din mijlocul unui popor de canibali
Un vas din Tonga soseste in miez de noapte aproape de tarm. La bordul acestuia toti sunt pregatiti de lupta, insa comandantul vasului anunta ca este bine sa astepte pana dimineata si apoi vor ataca. Este insa prea greu de asteptat pentru unul dintre membrii echipei, asa ca ia una dintre barci si, fara a da de stire celorlalti, merge prin intuneric pana la mal. De acolo inainteaza spre tabara inamicului si in miez de noapte ajunge la o locuinta unde statea un misionar crestin ce fusese acceptat de tribul impotriva caruia se uneltea lupta.

Cum razboiul si ura impotriva fijienilor sunt parte din inima oricarui soldat tongolez, acesta patrunde in acea locuinta si fara a sta pe ganduri il decapiteaza pe misionar. In miez de noapte se reintoarce la vas si a doua zi dis de dimineata urmeaza atacul asupra celor din Fiji, oameni recunoscuti pentru cruzimea si canibalismul lor.

Dupa multe ore de lupte, fijienii reusesc sa castige lupta si sa prinda vii mai multi lideri si luptatori tongalezi, printre care si pe cel care il omorase pe misionarul crestin. In urma mai multor cercetari se afla ca acest barbat este ucigasul misionarului si se hotaraste uciderea lui iar apoi este mancat.

Mai mult insa decat atat, urmasii lui, caci avea deja copii, s-au imbolnavit de lepra, si nu doar atat, dar si copiii lor au avut lepra, si copiii copiilor lor au avut lepra si asta vreme de cinci generatii, adica pana in zilele noastre, caci intamplarea se petrecea cu mai bine de 100 de ani in urma. Si, ca interventia lui Dumnezeu sa fie divina in acest lant de blestem ce a venit asupra acestei familii, primul copil din familie care s-a nascut fara lepra, si cel de la care am auzit toata aceasta poveste socanta, avea sa devina el insusi misionar crestin.

Chiar daca perspectiva seculara nu ne da dreptul sa ne gandim la implicatii care vor afecta generatii, totusi Dumnezeu zdrobeste aceste tipare vremelnico-demonice, demonstrandu-ne ca nu noi stapanim lumea, ci El, ca ceea ce semanam, vom culege. E trist, cand alegem sa devenim unelte in mana inselatorului alegem de fapt sa atragem asupra noastra consecinte care se vor rasfrange si asupra copiilor si copiilor copiilor nostri.

Si as mai descrie si alte aspecte care trebuiesc retinute - cand cineva se atinge de oamenii lui Dumnezeu se atinge de Cel ce i-a trimis. Uciderea acestui misionar in urma cu mai bine de o suta de ani, a insemnat mult pentru Dumnezeu, care ingaduie consecinte vreme de cinci generatii. Si asta arata ca avem pret in ochii Lui, ca nu ne pierdem vremea urmandu-L, ca asa cum spune psalmistul "El nu doarme, nici nu dormiteaza".

Cand alegem sa fim partenerii lui Dumnezeu alegem de fapt cu mult mai mult decat ne gandim noi. Alegem sa umblam in binecuvantare si binecuvantarea aceasta nu va fi numai pentru noi ci va fi si pentru generatiile de dupa noi. Si aceasta nu numai pentru cei care suntem aici departe de casa, ci pentru oricine dintre noi care suntem devotati ascultarii de El.

"Nu va inselati:, Dumnezeu nu Se lasa sa fie batjocorit.” Ce seamana omul, aceea va si secera. Cine seamana in firea lui pamanteasca, va secera din firea pamanteasca putrezirea; dar cine seamana in Duhul, va secera din Duhul viata vecinica. Sa nu obosim in facerea binelui,” pentru ca, in ciuda a ceea ce ochiul poate sa vada, sunt nespus mai multe implicatii pe care nu le putem vedea.

Asa ca va provoc sa ridicati capetele care poate s-au plecat obosite, sa privim spre gloriosul Lider si Domn al tuturor generatiilor si sa "dam Domnului ce este al Domnului" pentru ca la vremea Lui, El sa ne inalte.

Te binecuvantam Doamne ca esti Suveran si Atotintelept in tot ce faci si ca nimic, dar nimic din ceea ce facem pentru Tine, nu ramane fara rasplata ! Pastrand acest gand, ajuta-ne sa iti dam Tie totul, caci totul primim de la Tine, Amin!

Anul 2010 si luna februarie - Sunt mai multe luni de cand Dumnezeu ne-a vorbit de faptul ca luna februarie a anului 2010 va fi o perioada care va aduce multe schimbari in familia noastra, iar anul acesta in ansamblul lui va fi un an in care ca familie vom lua anumite decizii ce vor marca perioada urmatoare.

Sunt mai multe lucruri care ne stau inainte si odata ce vom avea o decizie vom scrie despre aceasta. Insa, daca este sa vorbesc un pic despre doua dintre cele mai importante decizii ele se refera la responsabilitatea pe care o avem in lucrarea de misiune din zona si la statutul nostru aici in India si necesitatea tot mai mare de a migra de la viza pe care o detinem in acest moment.

O noua locuinta - Pe de alta parte, fara a avea nimic planificat, in urma cu cateva saptamani Dumnezeu ne-a provocat sa ne mutam din casa unde stam intr-o alta casa. Si nu asta avea sa fie cel mai provocator, ci faptul ca tot ce avem in casa si am cumparat de-a lungul anilor am decis sa ramana aici, iar noi ne vom muta doar cu lucrurile strict personale - intr-o casa unde au stat de-a lungul timpului doua familii de lucratori, iar ultima dintre ele care va pleca curand ne-a lasat toate lucrurile pe care le-au agonisit ei de-a lungul vremii; cat despre lucrurile noastre care vor ramane aici, ele vor fi o binecuvantare pentru Nicu si Magda care au decis sa vina in locul nostru.

50 de ani de misiune Tineri Pentru Misiune (TPM) - Tot in aceasta luna vom sarbatori 50 de ani de cand agentia de misiune Tineri Pentru Misiune a devenit o viziune pusa in practica. Suntem fericiti ca suntem parte din acest grup de oameni, din sute de biserici si denominatiuni, sute de tari si probabil ca mii de grupuri etnice, care au adus schimbari majore in misiunea crestina moderna prin noi abordari si strategii.

Sunt 50 de ani in care Dumnezeu a strans peste 18.000 de misionari full-time care lucram in peste 160 de tari din lume. Tineri, si de acum oameni care au imbatranit pe campul de lucru, reusim sa lucram impreuna trecand peste multe bariere omenesti, de dragul Imparatiei lui Dumnezeu.

Dintre lucrurile care de-a lungul vremii ne-au confirmat ca aceasta miscare este de la Dumnezeu am putea aminti multe, dar as mentiona doar ca orice biserica a putut sa trimita lucratori si sa-i sustina, facand astfel parte dintr-o retea crestina internationala. De asemenea in Tineri Pentru Misiune am invatat ca pot avea o opinie diferita fara a fi condamnat, atata timp cat ea este biblic fondata, ca liderul nu este o persoana care creeaza dependenta de el, ci trebuie sa fie un slujitor care sa ii ajute pe altii sa devina ceea ce vrea Dumnezeu, si ceea ce poate am invatat cel mai mult, a fost sa traim prin credinta totala si sa avem har cu cei din jur dupa cum si Dumnezeu are cu noi.

Ceea ce uneori socheaza aici, este faptul ca intalnesti enorm de multi tineri carora nu le-am da nici o sansa din partea noastra, dar care mai tarziu ajung sa Il cunoasca pe Dumnezeu si fac o pasiune din a-L face cunoscut. Imi amintesc multe momente in care tineri care rabufneau si traiau in rebeliune totala, care erau robiti de tot felul de patimi si extreme - au reusit in timp sa cunoasca dragostea lui Dumnezeu care schimba si, mai tarziu o parte dintre ei, au devenit oameni dedicati total cauzei Imparatiei Lui.

Este o miscare in care oricine vrea sa Il cunoasca pe El poate sa o faca si oricine are inima pentru lucrare poate sa fie partener, este o familie care este a noastra a tuturor, a bisericii Lui. Si mai mult decat atat, de ani de zile este parte si din inima multora din noi care ne rugam pentru India sau alte parti ale lumii.

25 de ani de slujire in Bangladesh - Acum douazeci si cinci de ani, o echipa de tineri din Tineri Pentru Misiune, treceau granita din India sa pioniereze prima baza TPM in aceasta tara. Si nu erau oameni bogati ci extrem de dedicati.

Chiar imi amintesc marturisirile unora dintre ei care erau atat de lipsiti de toate cele incat nu aveau nici ce manca, si nici vorba de a merge cu ricsa caci era mult prea mult, iar unii dintre ei fusesera chiar prin inchisorile din Nepal pentru ca vestisera Evanghelia, in vreme ce altii erau din insulele din Pacific - primele generatii de lucratori - toti insa insufletiti de acelasi gand.

Acum in Bangladesh ne vom intalni pentru a sarbatori 25 de ani de atunci, iar acum nu mai este vorba de o echipa de cativa tineri ci de peste 100 de lucratori full-time - o mare parte dintre ei, frati si surori din Bangladesh. Si de ce nu, luna aceasta sa ne rugam in mod special pentru ei, lucratorii din aceasta tara musulmana.

Un nou lider in TPM din estul Indiei - Tot in Bangladesh si tot in februarie, ne vom intalni echipa de lideri din estul Indiei pentru a alege un nou lider al acestei lucrari care numara in jur de 100 de misionari. Este un pas important si de mai multe luni de zile este unul dintre subiectele de rugaciune principale pe care le avem. Vrem ca Dumnezeu sa ne vorbeasca si El sa aleaga.

Michael, liderul actual a decis ca este timpul sa se retraga pentru ca altcineva mai tanar sa poata prelua responsabilitatea, dupa cei 15 ani ai sai de slujire ca lider. Si ce a fost impresionant este ca nu are 75-80 de ani ci doar in jur de 50-55 de ani - insa ca un om al lui Dumnezeu a avut sensibilitatea sa poata auzi vocea Lui si sa inteleaga ca este vremea sa lase pe altcineva mai tanar sa duca mai departe echipa. Este in aceasta privinta un model - un model de om care a invatat sa stie cand sa preia stafeta si cand sa o dea mai departe, probabil ceva ce multi dintre noi trebuie sa invatam.

Fie ca in perioada aceasta toti care veti citi sa rugati pe Dumnezeu sa ne vorbeasca cu privire la persoana pe care El o are pe inima!

Orice eveniment important intampina impotrivire majora - De data aceasta este vorba despre plecarea noastra spre Bangladesh la evenimentele mentionate mai sus. Am plecat cu Gabi, fratele meu, spre ambasada intr-o zi de luni si toate lucrurile pareau sa mearga de data aceasta bine. Ajunsi acolo insa am fost intampinati cu un zambet care ne anunta ca nu ne ia pasapoartele daca nu sunt prezente Luiza si fetele. Eram la 500 km distanta si a doua zi trebuia neaparat sa depunem actele pentru a putea lua viza in timpul planificat.

Dintr-odata ne-am trezit cu bariera aceasta pusa si pur si simplu nu stiam ce putem face. Am sunat-o pe Luiza sa ia fetele si sa vina singura cu trenul, insa ma suna dupa ceva minute si imi spune ca nu mai exista bilete. Intre timp a trebuit sa anulez biletele de intoarcere si nu stiam cand ne vom reintoarce.

Am anuntat in Bangladesh prietenii de acolo si ei se rugau. Intre timp o voce imi spune - sa vina cu avionul. Parea cea mai rapida solutie insa mult mai scumpa. Dar aveam sa aflu ca nu este nici asa posibil pentru ca actele de identitate erau cu noi si nu puteau trece in aeroport fara pasapoarte.

Apoi apare o ultima solutie - seara iau primul avion spre Patna si apoi Dani si Ioana le-a adus pe fete la aeroport si spre seara am luat ultimul avion inapoi spre Calcutta. A fost o aventura mai putin obisnuita si asa cum Luiza spunea "se pare ca pentru toate aceste intalniri importante trebuie sa platim un pret mare" si asta atat ca eforturi dar si financiar.

Frumosul avea sa inceapa pe drum, cand in avion Dumnezeu imi vorbeste din Isaia acolo unde eram cu cititul si imi spune ca El va deschide "portile, ca sa nu se mai inchida: "Eu voi merge inainte ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfarama usile de arama, si voi rupe zavoarele de fier" - si exact asta avea sa se intample a doua zi, cand chemati la interviu - reprezentantul ambasadei nu ne-a intrebat nimic, ceea ce nu s-a intamplat si cu ceilalti straini care erau acolo. S-a uitat doar la noi si la acte de mai multe ori si ne-a spus sa venim sa luam pasapoartele a doua zi.

Cand Dumnezeu actioneaza de partea noastra, nimeni nu ne poate sta impotriva. Vorbesc aici de o regula si nu de o exceptie, Slava Lui!

Despre noi ca familie - Am scris deja mai multe aspecte despre noi in paragrafe de mai sus. Singurele vesti, altele decat cele mentionate, ar fi ca dupa vacanta pe care am avut-o suntem mult mai odihniti si Ii multumim Domnului pentru asta, dar si celor care au facut posibil acest lucru.

Apoi despre Irina ar fi de spus ca luna aceasta va implini un an - iar noi ne rugam sa fie binecuvantata de Tatal nostru de sus, iar Emma a scazut la numarul dintilor din gura tot cu cifra unu, caci intr-una din zile trecute stand cu Luiza la bucatarie, asa cum face mai mereu, a cazut de pe cutia de plastic pe care statea si in cadere a lovit cu dintii de sus placa de marmura care este la bucatarie. Unul dintre dintii din fata s-a rupt in doua asa de rau incat se pare ca vor fi scoase ambele parti si probabil ca va purta un suport metalic pentru a-i mentine spatiul unde peste 3-4 ani va aparea cel permanent.

Ar mai tot fi de spus, insa sperand ca alte informatii sa fie prezentate si in articolele scrise de Paul sau Cecilia, ne oprim luna aceasta aici, neuitand sa apreciem din toata inima fiecare rugaciune ce netezeste drumurile muntoase si orice am dat Domnului pentru aceasta lucrare luna care a trecut. Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe toti in continuare!

Parte din inima Lui,

Marian, Luiza si Emma, impreuna cu echipa Tineri Pentru Misiune din Patna - www.ywambihar.org

Știre preluată de pe www.lucratori-romani.ro
cu lacrimi in ochi de bucurie am citit articolul vostru....ii dau Slava Domnului pentru Suveranitatea Lui si pentru modul in care El lucreaza prin voi si TPM in India!! Fiti binecuvantati!!
"cand lucrez Eu, cine se poate impotrivi?"isaia43:13
Adăugat în 07/03/2010 de sorinastauceanu
Opțiuni