Numai niste oameni depravati pot legaliza astfel de mizerii.Traim timpurile sfarsitului.Pregateste-te SoDoMA si GOMORA!!!Vei fi arsa iarasi cu foc si pucioasa numai ca de data aceasta pentru totdeauna.

Personal cred k e foarte important sa ne rugam mai mult pentru dregatoriile tarii k Domnul sa le dea intelepciune mai multa...intradevar nu mai este mult si Domnul nostru Isus vine,iar pacatul ajunge pe culmile cele mai inalte..Doamne ai mila de noi si ajuta-ne sa ne sfintim mai mult!

sunt impotriva acestor pacate,dar nu stiu daca se poate plati la nesfarsit pe cineva sa stea cu parul,(sa-i depisteze,judece)apoi pt asigurarea hranei si pazei,la fel ca drogurile se lupta societatea cu ele de ani si ani fara rezultat,singura speranta e intoarcerea la Dumnezeu

Pazeasca DUMNEZEU
Cred din tot sufletul ca nu-i va lasa Dumnezeu sa faca o asa mare greseala ,altfel riscam sa traim zilele din vechime cind pacatele oamenilor au ajuns la cer si Dumnezeu s-a suparat si a pedepsit aspru pe acei oameni .Haide-ti sa ne unim in rugaciuni catre CREATORUL CERULUI SI AL PAMINTULUI ca sa le lumineze mintea si sa-i binecuvinteze cu intelepciune sa nu legalizeze asemenea uriciuni sint si asa destule lucruri rele si nimicitoare pentru suflet si fara acestea. DOAMNE BINECUVINTEAZA PE MAI MARI TARI CU INCELEPCIUNEA CARE A AVUT-O INTELEPTUL SOLOMON SI ATUNCI VOM FI O TARA BINECUVINTATA DE DUMNEZEU.

oare
oare chiar sa ii mai sustinem in rugaciune pe astfel de oameni...daca DA atunci nu pierdem nimic daca NU ce pierdem , sau ce cistigam ???

Căsătorie Sfântă
Căsătorie Sfântă

E plin şi copt pământul, de multele nelegiuiri
Şi făr-delegile se întind, sporind acum mereu,
Şi vor umplea paharul, pentru drepte răsplătiri
La ceasul judecăţii, cel va orândui Dumnezeu.

Şi pentrucă-n răbdarea Lui nespus de mare
El tolerează îndelung, pe cel rău şi răzvrătit,
E încărcate inimile de orgoliu şi neascultare
Şi omul nu acceptă, că e pe un drum greşit.

El nu aude, nici nu vrea să simtă decăderea
Prin sodomia zilelor, prin marşuri trâmbiţate;
Nu-i afectează auzul, nu-i acoperă vederea,
Tacit, subconştientul, e-agravat de moarte.

E greu şi-i dureros să vezi cum etica morală
E aruncată în pulbere şi împinsă cu piciorul,
Pentru-a distruge, dragostea cea maternală
Ce de la-nceput, a binecuvântat-o Creatorul.

Familia umană, în structura ei, e primejduită,
E atăcată, în tot ce are ea mai demn şi sfânt:
Căsătoria între părţi, cum ea a fost orânduită
De Dumnezeu, prin cel mai sacru legământ.

Când El, la început a declarat că omul va lăsa
Pe tatăl şi pe mama sa, şi-n doi spre-a se uni,
Şi-un trup din doi, el se va face cu nevasta sa,
Acesta e principiul, familiei în veci de-a dăinui.

Când înainte de deluviu, omenirea a încercat
Poligamia, peste tot, de-a fi înălţată în rang,
Atunci şi Dumnezeu, mâhnit, n-a mai răbdat
Venind potopul, cu-al său efect de bumerang.

Când în vestitele cetăţi, Sodoma şi Gomora,
Neruşinarea oarbă, ajunsese chiar la culme,
Prin foc din cer, sfârşitul le-a fost amândorora
Şi nu s-au mai găsit deloc din ele pic de urme.

Când minţile amăgite, prea mari şi luminate,
Pe timpul de primejdie al revoluţiei Franceze,
Au desfiinţat în tot căsătoria, dând-o laoparte,
Când ateiştii, biruitori vociferau pe metereze,

Atunci, s-a declanşat în valuri crude anarhia,
Cu-al ei, cel mai cumplit, panaceu împrăştiat;
Atunci, a fost în mod public împroşcată Biblia
Cu cele mai abjecte, etichetări de blasfemat.

Dar tot atunci, la mulţi din ei le-a fost sfârşitul
Din cei mai aprigi, ce se luptau cu Dumnezeu,
Şi-n piaţa obştei, ghilotina îşi mânjea cutitul,
În sângele ce se varsa, pe crudul eşafod ateu.

Nu a putut prea mult, ca să mai reziste Franţa
Cu al său Cult al Raţiunii, pe ateism întemeiat,
Şi după trei ani şi jumătate, a apărut toleranţa
Cuvântului lui Dumnezeu, prin lege promulgat.

Avem în faţa noastră, raportate atâtea pilde
Ce din istorie, răzbat până la noi ca învăţături,
Şi nu avem scuzare, în sodomia ce se întinde
De a trăi în căsătorie, după oricare apucături.

Să fim cu-nţelepciune! Avem o sfântă datorie,
Ca glasul Providenţei, să-L facem să răsune,
Căci Dumnezeu a declarat despre căsătorie:
Ea intră-n rândul lucrurilor : ,, Foarte bune! ’’

Azi, suntem chemaţi cu toţi ca s-o restaurăm
Din degradarea, prea numeroaselor nelegiuiri,
Principiul, lăsat de l-anceput, să-l promovăm!
Şi credincioşi corecţi, loiali să fim sfintei uniri!

Să ridicăm stindardul sus, şi-n sfântă curăţie
Moralitatea, să ne fie din principiu, o arvună!
Şi astfel dragostea, si între soţ şi între soţie,
Va fi-ntre cei doi, cea mai puternică cunună.

Căsătoria, fiind nucleul, de bază al societăţii
Va rezista atacului de-a i se schimba sensul,
Şi când se va-ncerca să i se strice rostul sorţii
În Dumnezeu se va întări, să-şi ducă mersul.

Căci începand din Paradis şi pân-la Paradis
E binecuvântată, în veci de veci de Creator,
Să se înmulţească omul, în familii, cum e zis
Şi pe pământ să coexiste, al vieţii precursor!

Flavius Laurian Duverna
20 Octombrie, 2006.