Una din cinci persoane dependente de jocurile de noroc se gândește la sinucidere, potrivit lui Derek Longmeier, directorul organizației Problem Network Gambling of Ohio. Conform acestuia, dintre toate tipurile de dependențe, cea de jocuri de noroc prezintă cea mai mare rată a tentativelor de sinucidere.

Experții în jocuri de noroc subliniază că această dependență este din ce în ce mai frecventă în rândul tinerilor. În Statele Unite mai mult de 60% dintre liceeni și studenți au pariat în 2023.

Studiile realizate asupra persoanelor afectate arată că dependența de jocuri de noroc are efecte similare cu cele ale consumului de cocaină.

„Dacă ne uităm la chimia creierului în cazul jocurilor de noroc, aceasta funcționează foarte similar cu cea produsă de cocaină”, a explicat Longmeier. Fiecare câștig generează în creierul jucătorului o explozie de dopamină, un hormon care produce starea de euforie. Jucătorii caută să retrăiască iar și iar experiența câștigului și ajung astfel la dependență.

Odată cu apariția jocurilor de noroc online, problema s-a agravat. Jucătorii nu mai trebuie să se deplaseze fizic pentru a paria, ci pot să facă asta din orice loc, la orice oră din zi și din noapte.

Pe lângă jocurile clasice de noroc, Longmeier atrage atenția și asupra riscurilor reprezentate de pariurile sportive, în special cele live. Acesta presupun plasarea de mize în timpul desfășurării meciurilor, pe diverse momente și detalii ale jocului, ceea ce crează un nivel ridicat de adicție.

„Din perspectiva pariurilor sportive, cea mai îngrijorătoare este componenta de pariuri în timpul jocului, pentru că aceasta s-a dovedit a fi cea mai adictivă în comparație cu alte forme de pariere”, a spus Longmeier.

Pe lângă problemele psihologice cauzate de jocurile de noroc, dependența poate avea și urmări materiale grave. Persoanele afectate ajung să își piardă economiile, bunurile personale și, în cele mai grave situații, chiar și locuințele. De asemenea, dependența destramă familii, iar unii recurg la furturi pentru a continua să joace.

Jocurile de noroc în România

Publicația online Scena9 prezintă povestea lui Cristian, un fost dependent de jocuri de noroc, care, deși a reușit să învingă dependența, încă se luptă să își achite datoriile.

Pe parcursul a șase ani de jocuri de noroc, Cristian a contractat împrumuturi uriașe de la o bancă și de la nu mai puțin de 11 IFN-uri (instituții financiare nebancare), cunoscute pentru ușurința cu care oferă credite și pentru dobânzile extrem de mari.

Fenomenul jocurilor de noroc a luat amploare și în România ultimilor ani. Efectele catastrofale au dus totuși la înăsprirea legislației în 2024.

Modificările legislative de anul trecut cuprind, printre altele, interzicerea sălilor de jocuri de noroc în localitățile cu sub 15.000 de locuitori, restricții privind publicitatea la jocuri de noroc – micșorarea panourilor outdoor la 35 de metri – și introducerea campaniilor de conștientizare pentru prevenirea dependenței.

Nerespectarea măsurilor impuse este pedepsită cu sume cuprinse între 10.000 lei și 200.000 lei.

Totuși, unele voci susțin că reglementările sunt insuficiente în raport cu amploarea pe care a luat-o acest fenomen în țara noastră.

Conform informațiilor publicate de Curtea de Conturi în luna februarie a acestui an, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc „nu a monitorizat şi nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă (online) şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactităţii raportărilor periodice ale acestora”.

Jocurile de noroc din perspectiva creștină

În SUA, creștinii care se opun pariurilor sportive sunt în minoritate. Un sondaj realizat în februarie arată că, dintre persoanele care se identifică drept creștini sau catolici 42% susțin pariurile sportive, 35% sunt neutri și doar 23% se declară împotriva acestei practici.

Chiar dacă Biblia nu vorbește în mod explicit despre jocurile de noroc, principiile care se găsesc în Sfânta Scriptură sunt incompatibile cu acest tip de activitate. Argumentele invocate includ lăcomia, dorința de îmbogățire fără muncă și riscurile majore asupra familiei și comunității.

Mai mult, idolatrizarea banilor duce la îndepărtarea de Dumnezeu. Când banii devin o prioritate aceștia iau locul pe care Dumnezeu ar trebui să îl ocupe în viața noastră.