PRINOSUL INIMII MELE FAMILIA CREŞTINĂ - NICOLAE RUSU

„Nu este bine ca omul să fie singur..." este verdictul precis al lui Dumnezeu la jumătatea muncii de creație.

Aici nu este vorba despre o constatare a lui Dumenzeu, pentru că El ştia mai dinainte acest lucru, este vorba mai degrabă despre un adevăr pe care trebuia să îl conştientizeze Adam înainte de căsătorie.

Ceva lipsea dacă omul se trezea direct căsătorit, direct cu Eva alături de el. Adam nu ar fi înțeles singurătatea, nu ar fi apreciat ajutorul potrivit, nu ar fi experimentat bucuria unei aşteptări împlinite, uimirea primei priviri și extazul primei atingeri. Adam nu ar fi apreciat armonia fiecărei clipe petrecute în compania Evei, fiecare conversație, fiecare bucurie a împărtăşirii vieții în inocenţa şi dragostea primite în dar de nuntă de la Dumnezeu. Dacă Adam ar fi fost creat căsătorit, ar fi luat totul ca ceva de apucat, normal, banal chiar! Ce pierdere majoră ar fi fost.

Odată ce omul a înțeles nevoia, a primit un ajutor potrivit os din oasele lui şi carne din carnea lui – şi astfel a fost întreg. Acum era bine! De acum puteau amândoi să exprime frumusețea Chipului lui Dumnezeu: dragostea liberă, total neafectată de păcat. Doamne, ce frumos ar fi fost așa să fi trăit până azi!

Setea după o astfel de relație a rămas în sufletul nostru, înăbuşită sub mulțimea de neajunsuri, de dureri şi păcate pe care le clădim unele peste altele. Oare vor mai fi căsătoriile de azi o rezolvare a problemelor noastre? Şi da, şi nu. Depinde de identitatea lui Adam de azi şi a Evei de azi. Depinde de valorile care îi animă, de acţiunile pe care le intreprind, de modul în care reuşesc să primească şi să dăruiască dragostea de la Dumnezeu.

Volumul acesta este menit să fie un ghid pentru cei care doresc să acceseze „un colt de rai" în familia lor. Fiecare etapă a vieţii de familie se bucură de câteva melodii pline de miez biblic, o combinație de înţelepciune de la Dumnezeu şi talent dăruit tot de Dumnezeu autorului.

Cântările scrise de Nicu Rusu sunt rodul trăirii lui cu Dumnezeu, al experienței unei familii întemeiate în Domnul şi a multor ani de exprimare artistică prin cântare. Aceste cântări au binecuvântat sute de familii în diferite ocazii. Acum sunt disponibile în această formă îngrijită. Dumnezeu să binecuvânteze fiecare familie prin aceste frumoase cântări.

Păstor, Dr. Timotei Rusu

Muzica este de obârșie cerească. Începând cu mult timp" înainte de a fi timpul şi întreaga creație, astăzi şi în veşnicia viitoare îngerii şi heruvimii cântă, lâudând pe Dumnezeu. Ne bucurăm că Dumnezeu ne face parte şi nouă, celor care suntem doar praful pământului, să gustăm din această minune a cerului pe care noi o numim muzică.

Muzica nu este doar o înşiruire de note pe orizontală şi pe vertical, ea are viață în ea, muzica are un mesaj în sine. Spre deosebire de text, ea nu comunică idei, ci sentimente, stări sufleteşti. De exemplu, dacă am urmări un film fără muzică am pierde foarte mult din el. De aceea este foarte important ca mesajul transmis de cuvintele unei cântări să fie în armonie cu mesajul transmis de muzica ei. Altminteri, cele două mesaje s-ar bate cap în cap. Din păcate, atât in compoziție cât şi în interpretare mulți ignoră mesajul pe care muzica îl transmite, sub pretextul că textul are un mesaj creştin. Nu uitați: muzica „vorbeşte".

Dumnezeu în planul Său are în fiecare generație oameni cărora le-a dat darul de a scrie cântări. Eu aş îndrăzni să spun că ei doar le descoperă. Dumnezeu este cel care a creat muzica, iar omul doar descoperă lucrările lui Dumnezeu.

Mulţumim Domnului pentru oamenii de care se foloseşte în privinţa aceasta. Cântările scrise de fratele Nicu Rusu au o curgere naturală, sunt ușor de învățat și au o „simbioză” reuşită între text şi muzică.

Ne rugăm Domnului ca aceste cântări să fie cu folos spre lauda lui Dumnezeu, creşterea spirituală a credincioşilor, precum şi pentru întoarcerea la Dumnezeu a celor necredincioşi care le ascultă.

Adrian Stoi - California 2021

Particularitatea acestei melodii vine de la Creatorul ei ce a scris-o în cheia iubirii ca să dăinuiască în timp însoţindu-i pe oameni în tot parcursul vieții din ziua logodnei până dincolo de nunta de Aur. Este o muzică a inimii ce se pliază perfect pe fiecare vârstă, ea vine dinlăuntru unde vibrează mereu cu fiecare bătaie. Aşezată în Gama înțelegerii prinde un farmec aparte mărindu-i rezistența, fapt ce o face plăcută, atractivă, comunicativă iar uneori exemplară spre deliciul comun al interpreților şi al spectatorilor. Măsura răbdării, îi stabileşte tempoul, pentru că este o muzică în doi, şi ei trebuie să încapă în aceeaşi măsură cu acelaşi pas, în cadență vie sensibil articulată. De la un capăt la altul al partiturii mireasma răbdării în nuanțe de îngăduință, acceptare, empatie, se eliberează creând atmosfera aceea specifică familiei cu gustul plăcut al împlinirii. Ritmul bucuriei, imprimă melodiei o dimensiune pozitivă, mereu încurajatoare, se transmite găsind vibrația coechipierului de viață inspirându-l să cânte voios ca apa curată ce curge voios trecând peste pietrele albiei. Uneori apare pauza tăcerii, pentru unul dintre interpreti, atunci el se odihneşte, îşi numără liniştit în gând timpii, ascultă cu atenție porțiunea de solo al partenerului urmărindu-i în gând intonațiile şi revine în melodie doar la sfârşitul pauzei. Frumuseţea constă în faptul că pe toată perioada tăcerii se rămâne ancorat în măsura şi ritmul partiturii, asta însemnând o tăcere participativă plină de farmec, gustând mesajul porțiunii de solo. În cursul partiturii pauzele de tăcere apar alternativ când la vocea I când la voce II în aşa fel ca prin tăcerea unuia să se audă mai clar vocea celuilalt. De obicei în astfel de situaţii cântă unul şi celălalt ascultă, fiind ceva diferit de situaţia când amândoi cântă şi ascultă vecinii.

Muzica familiei uneori are treceri surprinzătoare de la major la minor pe care cei în cauză le interpretează cu simţ punând suflet în consumarea cu pasiune a momentelor respective. Alteori armonia este în contextul anotimpului gen pizza 4 stagiones, de la iarna înghețată la vara fierbinte sau primăvara cu alternanțele temperamentale ori tomna liniştită cu paleta multicoloră, după caz. Fiecare nuanță degajă farmec în buchete memorabile.

Particularitatea muzicii de familie constă şi în faptul că în fiecare zi se înnoieşte, orice reuşită a zilei de ieri adaugă farmec zilei de azi şi reuşitele zilei de azi adaugă plus de farmec zilei de mâine. Muzica familiei devine personalizată după sufletul, credinţa, dragostea, angajarea fiecăruia în parte. În echipă, armonizați deplin unul cu celălalt, respectând compoziția, fiind în aceiași cheie, gamă, măsură, ritm, se poate interpreta muzica perfectă a familiei. La început un el şi o ea fredonează solo anticipând evenimentele viitoare care îi unește în duet, apoi în grup tot mai numeric, ca să revină din nou în duetul originar şi în final se încheie cu solo unuia dintre soți anticipând de-acum orizontul veşniciei. Ascultând o astfel de interpretare, rămâi uimit de frumuseţea celor auzite.

Nelu Rusu

De asemenea mulțumiri speciale fr.Ghiță Pop de la Roprint Cluj care face posibilă apariția acestei cărți ce adresează tuturor celor ce mai cred în Dumnezeu şi în familie.

Nicu Rusu

De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup. (Geneza 2:24)

Nu orice familie este un cămin, şi nu orice cămin este unul Creştin. Dumnezeu a ținut prima predică de nuntă în trei puncte clare şi irevocabile. O familie Creştină este aceea care îşi ghidează viaţa după aceste valori. Atunci este un cămin, un loc al dragostei, ocrotirii, aprecierii, siguranţei şi a dezvoltării.

Primul principiu este cel al separării: „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa." Familia este formată din soţ şi soţie. Atât! Nu sunt incluşi socrii, prietenii, colegii, vecinii, nu! Chiar şi copiii sunt doar în tranzit prin familie - vin, stau puțin (şi cât de puțin stau...) apoi pleacă fiecare pe drumul lui. Acest principiu tradus pentru azi sună aşa: cea mai importantă relație umană a soțului trebuie să fie soţia, iar a soției trebuie să fie soțul!

Principiul doi este principiul permanenței: „,se va lipi de nevastă-sa." Dumnezeu a vorbit despre o unire permanentă, nu ocazională, profundă, nu superficială! Nimeni şi nimic nu ar trebui să desfacă această unire. Acest principiu a rămas valabil şi după cădere. Păcatul omului nu a întrerupt căsătoria lor.

Ultimul principiu este cel al unirii. În mod foarte sugestiv Dumnezeu a spus:,,se vor face un singur trup." Aici este vorba mai mult decât despre o unire fizică o astfel de unire ar fi o simplă împerecere. Dumnezeu a vorbit despre o unire spirituală, emoțională, fizică, decizională, direcţională... în toate aspectele vieţii.

Aceste este idealul căminului Creştin. Nu îl are nimeni, de-a gata la nuntă, dar se poate construi, cu munca amândurora şi cu ajutorul plin de dragoste al lui Dumnezeu!

Păstor, Dr. Timotei Rusu

Întreaga mea viaţă este legată de familie în diversele ei momente. M-am născut, am crescut, m-am format, m-am îndrăgostit interferând cu altă familie, m-am căsătorit formându- mi propria familie, am fost implicat în mărirea familiei, am pierdut membrii din familia personală, cea originală şi cea afiliată, experimentez eşecul şi succesul în familie, îmbătrânesc în familie, şi voi pleca la un moment dat din familie. Bag seama că la fel este cu majoritatea cazurilor pe care le văd în jurul meu.

Familia este cea mai veche instituție de pe pământ, cea mai diversă ca forme, cea mai încercată, cea mai vulnerabilă, cea mai mare realizare, cea mai mare dezamăgire, cea mai liniştitoare, cea mai mare consumatoare de dragoste, cea mai mare investiție, cea mai pitorească imagine, Familia nu are termeni de comparație cu nimic altceva din acest univers.

Chiar dacă vremelnic se înmulțesc vocile anti familie tradițională, pentru o societate sănătoasă nu este altă cale decât respectarea principiilor şi al valorilor familiale aşa cum le-a creat Dumnezeu din începuturi.

Nelu Rusu

Familia este creația lui Dumnezeu, capodopera lui Dumnezeu. Ce face Dumnezeu este desăvârşit şi perfect. El nu greşeşte niciodată!

Înțeleptul Solomon a tras o concluzie la care ar fi bine să ajungă şi înțelepții zilelor noastre:

Am ajuns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuieşte în veci, şi la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut, şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de El. (Eclesiastul 3:14)

Şi în urma acestei concluzii să se teamă de Dumnezeu şi astfel ar deveni şi mai înțelepți pentru că frica de Domnul este începutul înţelepciunii!

Autorul

Pentru a comanda colecția puteți trimite un email aici.