Dumnezeu a dirijat împrejurările vieții mele, astfel încât să mă trimită în Africa, ca lucrător al Său. În tăcere L-am auzit pe Dumnezeu care îmi șoptea: ‘Caut un om’, iar atunci am înțeles că nu e vorba despre lucrarea noastră, ci despre lucrarea Lui, nu despre abilitățile noastre, ci despre darurile nemărginite ale lui Dumnezeu iar, unde noi terminăm, El va începe.

Mâinile noastre oricum ar fi prea scurte să-i cuprindă pe toți, dar am găsit o dragoste care o face fără să ne atingă, fără cuvinte, iar o mână ridicată sus deschide cerul pentru ceilalți.

Îmi doream să mor, să nu fi văzut și auzit cum trăiesc oamenii aici… un adevăr sfâșietor însă, odată ce știi, devii responsabil.

Un moment marcant trăit pe câmpul de misiune a fost confruntarea luptei dintre foametea sufletească și cea trupească; lupta satanei de a ține oamenii flămânzi, needucați, pentru a nu-L căuta pe Dumnezeu și săturarea pe care oamenii odată întorși la Dumnezeu o găsesc.

Mi se așterne în amintire masa păstorului Mayere, unul dintre cei mai bucuroși oameni pe care i-am întâlnit vreodată, care se sătura cu fasole otrăvitoare, cu mămăligă din semințe de plante sălbatice, cu tamarindele amestecate cu apă și cenușă…Atunci am conștientizat că bucuria este o parte fundamentală a credinței, iar bucuria este o alegere personală.

Cuvintele mele ar fi prea sărace să descrie comoara pe care aveam să o descopăr în oamenii slabi. Dumnezeu a făcut cu totul mai mult pentru cei pe care credeam că o sa-i slujim, folosindu-i pe ei pentru a ne sluji El nouă. In sărăcie am găsit bogăție, în foamete am fost săturată, în suferință am văzut bucurie. Am înțeles ca sărăcia nu iți fură bucuria, ci te îmbogățește.

Pot să declar că am cunoscut mai mult din dragostea lui Dumnezeu pentru noi și în fiecare zi aveam să-L descopăr tot mai plin de slavă și îndurare.

Am înțeles că slujirea nu e opțională și că Dumnezeu califică pe aceea ce sunt chemați și pe aceia ce sunt ascultători, iar acum pot să declar că Dumnezeu și-a dovedit îndemnul pe care L-a pus în inima mea și știu de acum că credincioșia Lui nu cunoaște limite.

Ferice de cei săraci în duh… (Mat. 5:3)

“Ferice de tine, căci prin sărăcia ta vei putea intra în Împarația Mea.” (Oswald Chambers)