Asociația Timotei Ineu propune o campanie de strângere de semnături, prin petiția “O biserică, un păstor, un comitet!”Campania are scopul de a aduce în discuția opiniei publice a comunității penticostale modificarea unor articole din statutul CCP - BDAR, pentru ca fiecare biserică penticostală să beneficieze de lucrarea de pastorație într-un mod mai personal, raportat la nevoile bisericii cotidiene, conștientizând că biserica are nevoie de un păstor prezent. Deasemenea considerăm că slujitorii trebuie ajutați și folosiți într-un mod echitabil, fiind puse la dispoziția lor resursele necesare. Comitetul trebuie să dea dovadă de transparență și de capacitate administrativă, pentru că am trecut de perioada comunistă în care sistemul era închis și care nu permitea comunicarea între conducerea bisericii și popor sau între biserica ca și instituție și presă. Biserica locală va trebui să învețe să își sprijine slujitorii, să dea resursele necesare inclusiv resursele umane, pentru a beneficia la rândul ei de educație, de coordonare, de pastorație, ș.a.m.d. Sunt câteva articole pe care le propunem spre schimbare, pentru că normele au putere să producă efectul dorit ca fiind identificat ca necesar la situația actuală. Ne adresăm forurilor penticostale pentru a face demersuri în acest sens, raportat la nevoia și problemele cu care se confruntă biserica penticostală locală. 

Acesta este argumentația care va convinge orice membru penticostal în a își dori o schimbare benefică pentru comunitatea penticostală locală, ca să ne bucurăm de slujitorii pe care îi avem.

„De ce este necesară acestă modificare? Pentru că legislația și normele trebuie să corespundă cu situația actuală, cu realitatea, iar aceste norme trebuie să vină în ajutorul credincioșilor penticostali reglementând situații ce pot degenera în crize majore (pierderea de membrii, ruperea de bisericii, păstori absenți din biserica locală, lipsa de slujire, etc.). Un alt argument al stabilirii și modificării unei norme o reprezintă protejarea unor valori, care sunt pe cale să dispară. Trebuie luate măsuri pentru credincioșii din mediul rural care sunt greu încercați din punct de vedere al numărului din cauza problemelor actuale din societate reprezentate de exodul tineretului în străinătate sau de strămutarea populației din mediul rural în mediul urban. Biserica are nevoie de păstor, după cum familia are nevoie de tată! Pentru că bisericile penticostale, în mod special cele de la țară ce formează sectoarele de pastorație, duc lipsă de slujitori și de slujire în general, neavând personal bisericesc instruit și nici păstor local care să se ocupe de dezvoltarea bisericii penticostale locale (pentru că un păstor de sector este ineficient având mai multe biserici de slujit, fiind mai tot timpul epuizat din toate punctele de vedere), membrii sunt neslujiți, nepăstoriți și astfel se crează nemulțumiri și probleme. Pe fondul curentului carismatic ce pune accent pe fiecare membru în parte și pe celule de slujire, o reprezentare de 1 păstor la 50 de membrii este rezonabilă din punct de vedere al slujirii. Dacă un păstor mai are în biserica locală un prezbiter și un diacon, mai poate sluji în două biserici filiale cel mult, la o distanță rezonabilă. Sunt 4 duminic într-o lună și prin rotație se acoperă slujirea în aceste 3 biserici. Dacă o biserică locală nu mai are filiale în jur, ferice va fi de ea, că va avea propriul păstor! Scopul slujirii într-o biserică filială este aceea de a o duce la creșterea numerică de 50 de membrii ca apoi să devină biserică locală de sine stătătoare și astfel să se implice în alte localități pentru plantare a unei alte biserici filiale. În momentul de față un păstor de sector are între 5 și 10 biserici, iar slujitorii ordinați sunt puțini, deci se constată o lipsă acută de slujire. Trebuie făcut ceva în acest sens și de aceea propunem modificarea numărului reprezentant de membrii și a unor modificări care să vină în ajutorarea membrilor, a beneficiilor care decurg din prezența și slujirea unui păstor. Conducerea Bisericii Penticostale Locale trebuie să fie eficientă și să se adapteze la realitate! Am ieșit din perioada comunistă de 30 de ani și vremurile sunt în continuă schimbare, ceea ce reprezintă un adevărat test pentru conducerea unei biserici locale. Acesta trebuie să comunice cu credincioșii, trebuie să își publice documentația la avizier pentru a da dovadă de transparență, trebuie să își formeze o arhivă atât de necesară în atestarea istorică și a identității, în cazul nostru a identității penticostale. Este nevoie de educație și pricepre administrativă, mai ales că toată informația este la distanța unui clik pe motorul de căutare google. Conducerea unei biserici penticostale locale trebuie să își schimbe mentalitatea și să creeze o relație de comunicare între instituțiii, deschisă spre societate în care oricine poate pune o întrebare și poate primi un răspuns. Pentru ca acesta să se întâmple este nevoie de organizarea unui secretariat al bisericii funcțional! Dacă sunt slujitori spirituali foarte buni în biserică și cunoscători ai bibliei extraordinari, ca administrație ducem lipsă din aceste puncte de vedere. Biserica penticostală locală este o instituție publică! Și ca orice instituție trebuie să respecte niște reguli de administrație publică: să își publice bilanțurile anuale, proiectele de investiții, de buget, inițiative sau respingerea prounerilor cu motivații și arumentații serioase. Noi nu putem face nimic în acestă privință ca simpli credincioși penticostali... dar putem face propuneri! Putem face sugestii către „mai marii noștri”, pe care îi rugăm să facă aceste modificări în consecință de cauză, răspunzând la nevoile bisericii penticostale locale, după ce vor analiza și vor judeca drept și la rece situația bisericilor penticostale din mediul rural. Noi vom semna acestă petiție cu propuneri de modificări statutare, folosindu-ne de tehnologia actuală! Rezumat propuneri de modificări: Să fie un păstor la 50 de membrii! Un păstor poate să mai aibă două biserici filiale, pe lângă biserica locală! Un păstor de biserică locală să nu poate fi evanghelist, misionar, apostol, pentru că dacă ar avea două slujbe, ar fi ineficient! Un păstor trebuie să se ocupe practic de educația și dezvoltarea spirituală a credincioșilor prin activități specifice: studiu biblic, discuții cu tineretul, organizarea comitetului, etc... Biserica locală și bisericile filiale să facă un efort să îl susțină financiar! Comitetul să fie bine organizat! Asociația Timotei Ineu formată din credincioși penticostali - membrii cu drepturi depline în biserica penticostală locală, ce acoperă o zonă formată din 20 de biserici penticostale, din care 2 sunt la oraș iar restul sunt la sat, propune Consiliului Bisericesc al CCP - BDAR, conform art. 83. litera d) din statutul CCP - BDAR, spre modificare articolele 34, 46, 47, 49 din Statutul Cultului Creștin Penticostal - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România după cum urmează: Articolele actuale din Statutul de Organizare și Funcționare al Cultului Creștin Penticostal - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România în forma nemodificată: ”Art. 34. - Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii pot sluji ca: a) pastori - slujitorii ordinaţi care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenţi, pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă; b) prezbiteri - slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult ce le sunt repartizate de pastor; c) diaconi - slujitorii ordinaţi care oficiază numai Cina Domnului, binecuvântările de copii şi înmormântările, sub îndrumarea pastorului, şi care se ocupă de problema ajutorărilor în biserică; d) apostoli, misionari - slujitorii trimişi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa biserici noi într-o altă cultură, prin răspândirea Evangheliei, pentru a întări bisericile mai mici sau/şi pentru a desfăşura activităţi cu caracter socialumanitar; e) evanghelişti - slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică să răspândească Evanghelia pentru mântuirea celor pierduţi, prin evanghelizări publice sau de la om la om; f) învăţători - slujitorii recunoscuţi de biserică, ce se ocupă de educaţia biblică a membrilor bisericii, a nou-convertiţilor, a tinerilor şi copiilor. Ei trebuie să fie capabili să predea corect şi eficient învăţăturile Sfintelor Scripturi; g) proroci - slujitorii recunoscuţi de biserică, ce comunică mesaje din partea lui Dumnezeu prin manifestarea slujbei profetice. Art. 46. -(1) Nimeni nu poate fi promovat direct pastor, fără a fi îndeplinit o stagiatură în slujba de diacon, apoi ca prezbiter. (2) Pentru a fi ordinat ca pastor, un slujitor trebuie să slujească unei biserici de cel puţin 100 de membri sau două biserici (nu filiale) care însumează cel puţin 100 de membri. (4) Pastorul va putea deţine o slujbă de conducere până la împlinirea vârstei de 65 de ani, iar dacă biserica şi conducerea comunităţii consideră că încă este eficient în poziţia de pastor, poate sluji până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Art. 47. - (1) În vederea bunei desfăşurării a activităţii, în cadrul comunităţii regionale, etnice sau teritoriale pot funcţiona pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă. (2) Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită în mai multe biserici care alcătuiesc un sector de slujire. (3) Pastorii coordonatori de zonă au următoarele atribuţii: a) reprezintă autoritatea delegată a comunităţii în teritoriu; b) supraveghează şi îndrumă activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor de pe teritoriul cel puţin al unui judeţ; c) primesc sesizările pastorilor de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovnicească şi se implică în rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori şi conlucrând armonios cu aceştia; d) sesizează preşedintele comunităţii regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Cultului Creştin Penticostal şi propune analizarea acestora de către Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice ori de Comisia de disciplină. Art. 49. -Comitetul bisericii sub coordonarea pastorului conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredinţat, potrivit următoarelor atribuţiuni: a) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii; b) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică; c) hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri; d) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani; e) întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării generale; f) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generală; g) desemnează delegaţii bisericii pentru Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.” Articolele actuale propuse să fie modificate sub forma acesta sau în acestă idee, după cum urmează: ”Art. 34. - Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii pot sluji ca: a) pastori - slujitorii ordinaţi care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenţi, pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă; aceștia nu pot fi evangheliști, apostoli, misionari. b) prezbiteri - slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult ce le sunt repartizate de pastor; c) diaconi - slujitorii ordinaţi care oficiază numai Cina Domnului, binecuvântările de copii şi înmormântările, sub îndrumarea pastorului, şi care se ocupă de problema ajutorărilor în biserică; d) apostoli, misionari - slujitorii trimişi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa biserici noi într-o altă cultură, prin răspândirea Evangheliei, pentru a întări bisericile mai mici sau/şi pentru a desfăşura activităţi cu caracter social umanitar; aceștia nu pot fi păstorii bisericilor locale, asistenți, de sector sau coordonatori de zonă; e) evanghelişti - slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică să răspândească Evanghelia pentru mântuirea celor pierduţi, prin evanghelizări publice sau de la om la om; aceștia nu pot fi păstorii bisericilor locale, asistenți, de sector sau coordonatori de zonă; f) învăţători - slujitorii recunoscuţi de biserică, ce se ocupă de educaţia biblică a membrilor bisericii, a nou-convertiţilor, a tinerilor şi copiilor. Ei trebuie să fie capabili să predea corect şi eficient învăţăturile Sfintelor Scripturi; ( aceștia mai poartă în denumirea populară și numele de „lider de tineret”) g) proroci - slujitorii recunoscuţi de biserică, ce comunică mesaje din partea lui Dumnezeu prin manifestarea slujbei profetice. Art. 46. -(1) Nimeni nu poate fi promovat direct pastor, fără a fi îndeplinit o stagiatură în slujba de diacon, apoi ca prezbiter. (2) Pentru a fi ordinat ca pastor, un slujitor trebuie să slujească unei biserici locale de cel puţin 50 de membri (3) Ordinarea se face ierarhic în funcție de numărul de membri și crește în din 50 în 50 de membri. Astfel la 50 de membri se ordinează un diacon, iar la 100 de membrii se ordinează un prezbiter. (4) Un pastor de sector nu poate să aibă pe lângă biserica locală căreia îi slujește mai de mult două biserici filiale pe o rază de 30 km. Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită și în cele două biserici filiale, fiind astfel un număr de 3 biserici care alcătuiesc un sector de slujire. (5) Pastorul va putea deţine o slujbă de conducere până la împlinirea vârstei de 65 de ani, iar dacă biserica şi conducerea comunităţii consideră că încă este eficient în poziţia de pastor, poate sluji până la împlinirea vârstei de 70 de ani, având obligația să promoveze slujitori pentru ca la retragerea lui din funcție biserica locală să nu rămână fără slujitor/i ordinat/ți. Art. 47. - (1) În vederea bunei desfăşurării a activităţii, în cadrul comunităţii regionale, etnice sau teritoriale pot funcţiona pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă. (2) Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită în biserica locală și bisericile filiale care alcătuiesc un sector de slujire a) Pastorii de sector nu pot să aibă mai mult de 1 biserică locală și două biserici filiale b) Sectorul de pastorație compus din 1 biserică locală și 2 biserici filiale trebuie să contribuie la asigurarea unui venit pentru păstor, ca acesta să aibă asigurat un mijloc de trai decent și astfel să fie eficient în slujire. c) Dacă sectorul de pastorație se dezvoltă ca număr de membrii și o filială depășește 50 de membrii, se procedează la ordinarea de prezbiter, iar dacă filiala nu depășește 20 de membrii se asigură ordinarea unui diacon, pastorul având în subordine doi slujitori care vor asigura slujirea în sectorul de pastorație. d) Pastorul de sector trebuie să asigure, în sectorul în care slujește, funcționarea unor compartimente pentru a educa, a ajuta și a promova credincioșii către slujire: studiu biblic, tineret, familie, copii, ajutorări, ș.a.m.d fiecare având un regulament propriu care nu se va suprapune peste celelalte activități ale bisericii (3) Pastorii coordonatori de zonă au următoarele atribuţii: a) reprezintă autoritatea delegată a comunităţii în teritoriu; b) supraveghează şi îndrumă activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor de pe teritoriul cel puţin al unui judeţ; c) primesc sesizările pastorilor de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovnicească şi se implică în rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori şi conlucrând armonios cu aceştia; d) sesizează preşedintele comunităţii regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Cultului Creştin Penticostal şi propune analizarea acestora de către Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice ori de Comisia de disciplină. Art. 49. -Comitetul bisericii sub coordonarea pastorului conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredinţat, potrivit următoarelor atribuţiuni: a) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii; b) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică; c) hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri; d) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani; e) întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării generale; f) în fiecare lună se întrunește pentru o ședință ordinară și ori de câte ori este nevoie în ședință extraordinară g) publică hotărârile de comitet la avizierul bisericii/site-ul bisericii/revista bisericii în 24 de ore de la emitere h) administrează arhiva bisericii locale i) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generală; j) desemnează delegaţii bisericii pentru Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.” Scopul acestei petiții este să producă un efect pozitiv, de adaptare la realitate și de inițiativă a schimbării în bine pentru cetățenii de confesiune penticostală din România!”

14/06/2019