Cu mulți ani în urmă scrisorile începeau cu o formulare de genul: „noi suntem sănătoși, ceea ce vă dorim și vouă”.
Aș începe cu ceva asemănător deoarece am fost binecuvântați din plin și aceasta dorim pentru fiecare dintre voi!
Luna august a debutat cu evanghelizări. La Adjud au fost trei zile de pregătire și punere în aplicare a celor învățate. Emil a luat pe Lidia cu el de fiecare dată, așa că ea a avut ocazia să experimenteze evanghelizarea în echipă. Apoi au urmat alte trei zile de evanghelizare cu cortul la Sihlea (în Vrancea), unde biserica noastră are un punct de misiune de câțiva ani. Acolo am fost implicați și am lucrat cu copiii înainte de a pleca în Mongolia. De această dată tot Emil și copiii au participat, pentru că mie, vremea călduroasă și sarcina avansată nu mi-au permis. Mulțumim Domnului pentru râvna fraților și surorilor de-acolo și pentru toți cei care au ascultat Evanghelia.
Emil a participat și la o conferință cu tema misiunii, la Vaslui. Toate aceste ocazii au fost binecuvântate oportunități de slujire.
Totuși, ceea ce Dumnezeu avea pregătit pentru familia noastră erau binecuvântări la care visam demult.
Cei care ne cunosc familia știu frământările pe care le-am avut mulți ani cu fiul nostru cel mare, mai ales după ce a devenit adolescent. Prin el Dumnezeu a ales să ne modeleze pe noi, ca părinți. Deși cunoștea Scriptura de mic, când a crescut s-a îndepărtat ușor. Apoi a revenit pentru un scurt timp și după aceea a părut pierdut în ateism, crez pe care nu se ferea deloc să-l proclame ori de câte ori avea ocazia, ceea ce era în contradicție cu ceea ce noi afirmam. Prin Filip Dumnezeu ne-a apropiat mai mult de Sine, pentru că rămăsesem fără metode și rugăciunile noastre deveneau tot mai simple cu privire la el: „Doamne, ai milă! Deschide-i ochii să Te vadă! Iartă-l!” Îl încredințam pur și simplu în mâna Domnului, fără a-I cere ceva special. Abia îndrăzneam să cerem o soție potrivită pentru el. Ce soție i s-ar potrivi unui rebel? Dar ce minunat e că Dumnezeu privește la ceea ce poate fi un om, nu doar la ceea ce este. Așa că El a adus-o pe Andreea în viața lui. O fată cu frică de Dumnezeu, sinceră, inteligentă, frumoasă și foarte îndrăgostită de Filip. Ea a primit Cuvântul și a fost foarte deschisă să afle mai mult, chiar dacă Filip nu era de acord. Dar Dumnezeu era la lucru și în viața lui. Au fost împreună în Anglia timp de un an și s-au întors în țară pentru scurt timp, în august, pentru a se căsători. Cu două zile înainte de cununie Andreea a primit botezul, într-o seară de rugăciune, la adunare. Demult își exprimase dorința și acum era momentul. La patru zile după cununie Filip și-a exprimat dorința de a se boteza. Ceea ce-l reținuse era fumatul. Dar a ales să fie al Domnului și să-L lase pe El să facă ordine deplină în viața lui.
Au nevoie de rugăciune pentru că sunt tineri, într-o țară străină, având un vrăjmaș necruțător. Ne rugăm pentru ei ca să fie transformați asemenea chipului Lui, să fie călăuziți spre ceea ce Domnul vrea de la ei și să găsească acolo o adunare vie, plină de râvnă pentru Domnul.
Îmi aminteam cum printr-o rugăciune scurtă dar din toată inima îmi aduceam copiii înaintea Domnului ca El să le lumineze mintea și să-i câștige pentru Sine, după care mă rugam mai mult pentru cei nemântuiți din toată lumea, care n-au auzit vreodată Cuvântul, care nu știu că există un Salvator, ca Domnul să li se reveleze. Eu am mijlocit pentru alții, în timp ce Domnul lucra în copiii mei. Domnul a împlinit pentru noi versetul: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui și toate celelalte vi se vor da pe deasupra...”
Știm că mulți dintre voi ați mijlocit pentru Filip și vă mulțumim! Vă mulțumim tuturor celor ce ați fost și sunteți alături de noi în rugăciune și nu numai! Domnul să aducă în viața voastră binecuvântările sperate!
Mult har și pace,
Alina și Emil Lețu