După ce am terminat traducerea primelor 77 de Povestiri Cronologice Biblice, am călătorit spre comunitățile de surzi din vestul Tanzaniei împreună cu un alt coleg, pentru a răspândi Evanghelia și pentru a împărţi DVD-uri. În această parte a țării au fost foarte puțini surzi creștini evanghelici. Cei mai mulți erau parte din biserica catolică și mergeau la biserică doar pentru că s-au născut într-o familie de catolici. Totuși, deși mergeau des la biserică și se rugau, nu-L cunoșteau pe Dumnezeu, nu știau despre Isus și nu înțelegeau Evanghelia.

Cât timp am împărțit DVD-urile cu povestiri, surzii erau foarte interesați și le primeau cu bucurie. Au fost așa de mulți surzi care doreau DVD-uri, fiind nevoiți să le dăm doar un DVD fiecăruia și nu tot setul de DVD-uri, precum ar fi trebuit. Nu puteam să lăsăm pe nimeni fără măcar un DVD.

Unul dintre cei care a primit un singur DVD, a vizionat povestea răstignirii Domnului Isus și m-a întrebat de ce nu a refuzat Isus să fie răstignit… nu a făcut nimic rău. Am încercat să-i explic mai detaliat și am știut că are nevoie și de alte pasaje din Scriptură traduse în limbajul semnelor sau de celelalte  DVD-uri pe care nu le-a  primit, pentru a înțelege pe deplin. Mi-a părut rău, pentru că nu am avut alte DVD-uri.

La scurt timp, acel surd  l-a acceptat pe Isus în inima lui și a devenit un alt om – un om mântuit. Viața lui a fost schimbată de Cuvântul lui Dumnezeu tradus în limbajul semnelor.

Joseph (Iosif) – liderul echipei de traducere în limbajul semnelor din Tanzania, participant la  CEREMONIE DE DEDICARE A SCRIPTURII ÎN KENYA