Astăzi[31 august], în ţara noastră, se sărbătoreşte Ziua Limbii Române.

   Românii cinstesc unul dintre simbolurile cele mai importante ale identităţii noastre naţionale.

   Circa 40 de milioane de oameni în lume vorbesc această limbă. Un reporter radio afirma că sunt necesare păstrarea şi cultivarea limbii române. Şi îşi motiva afirmaţia sa, spunând că asistăm la un fenomen de deteriorare şi chiar masacrare a limbii române.

   De ce?

   Pentru că mulţi nu vorbesc corect din punct de vedere gramatical, nu respectă normele în scris ale limbii române. Şi statul a îndemnat să fie promovate astăzi emisiuni, spectacole şi alte manifestări culturale în cinstea limbii române. Pentru ca să stăpâneşti o limbă trebuie sa înveţi în principal două lucruri esenţiale: regulile gramaticale şi vocabularul. Fără acestea nu poţi vorbi bine o limbă.

   Sfântul apostol Pavel, în Prima Scrisoare către Corinteni, ne vorbeşte de o altă limbă, o limbă vorbită nu doar de 40 de milioane de oameni, ci despre o limbă accesibilă tuturor, şi anume, limba iubirii. Este unica limbă inteligibilă pentru toate popoarele din toate timpurile, de pretutindeni, în cer şi pe pământ: limba iubirii. Mai mult, acesta este şi limbajul lui Dumnezeu, vestit prin prooroci, întrupat apoi de Unicul Său Fiu şi comunicat de Duhul Sfânt în sufletele oamenilor. Regulile gramaticale pentru a vorbi corect această limbă sunt cele zece porunci pe care trebuie să le respectăm pentru a iubi autentic. Profesorul şi învăţătorul este însuşi Isus Cristos. Iar vocabularul acestei limbi se exprimă prin faptele înşiruite de apostolul neamurilor:

   „Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.

1 Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti[limbile oamenilor] şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
2 Şi chiar dacă aş avea darul prorociei[profeției] şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
3 Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate[binevoitoare]; dragostea nu pizmuieşte[nu este invidioasă]; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău[nu ține cont de răul primit],
6 nu se bucură de nelegiuire[nedreptate], ci se bucură de adevăr,
7 acoperă totul[toate le suportă], crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul[toate le îndură].
8 Dragostea nu va pieri niciodată[nu încetează niciodată]."

      „Vorbim” noi această limbă?