Ierusalim - «Am vorbit recent cu preşedintele francez Frangois Hollande şi i-am spus cât de mult apreciez paşii curajoşi pe care ţara sa i-a întreprins împotriva terorismului din Mali. I-am spus că şi noi ne confruntăm cu aceleaşi provocări. Adesea ne izbim de aceiaşi oameni, ba chiar se întâmplă ca teroriş­tii să folosească aceleaşi arme. Există doar o mică diferenţă: aici (în Israel) ei sunt la o distanţă de doar câteva sute de metri de noi, nu la mii de kilometri. Dacă nu sunt opriţi la mii de kilometri, ei vor veni şi la Paris, la New York şi la Washington, oriunde.

Avem nevoie de unitate, deoarece ne confruntăm cu provocări uriaşe atât din exterior, cât şi din interior. Cele trei pro­vocări din exterior care ne stau înainte încep cu Iranul. Când m-am aflat ultima oară la Naţiunile Unite, am tras o linie roşie. Ei nu au depăşit încă această li­nie, însă timpul până când se va întâm­pla lucrul acesta este scurt. Acest fapt trebuie oprit în interesul păcii şi al se­curităţii mondiale, în interesul întregii lumi. Conducerea iraniană trebuie să ştie că atunci când sancţiunile şi diplo­maţia eşuează, va ajunge faţă în faţă cu o ameninţare militară incredibilă. Lu­crul acesta este imperios necesar. Alt­ceva nu va funcţiona.

Cea de-a doua provocare cu care ne confruntăm este reprezentată de Siria, în ultimii doi ani, Siria a trecut prin tra­gedii îngrozitoare, suferind mari pier­deri de vieţi omeneşti. Totuşi în această ţară cu o economie precară se află cele mai bine dezvoltate arme din lume. Am mai spus-o înainte şi o spun din nou: nu vom sta cu braţele încrucişate să privim cum aceste arme ajung în mâinile tero­riştilor.

Există şi o a treia provocare, şi anume realizarea unei păci stabile şi sigure cu palestinienii. Eu cred că pen­tru această pace există cadrul necesar, aspect pe care l-am subliniat în discur­sul meu de la Universitatea Bar-Ilan: două state pentru două popoare - un stat palestinian demilitarizat, care să recunoască statul evreu. Cred că pen­tru a ajunge la această soluţie trebuie să ducem cu încredere tratative unii cu alţii. Aceasta înseamnă că nu vor fi puse deloc precondiţii. În ultimii patru ani, palestinienii au pus, din păcate, perma­nent precondiţii. Sper că acum vor re­nunţa la ele, pentru a ne putea întoarce la masa tratativelor şi a nu pierde din nou ani întregi cu dezbateri inutile.

Aceste trei pro­vocări sunt şi marile probleme pe care do­resc să le discut cu preşedintele Barack Obama. Noi colabo­răm foarte strâns, mai strâns decât se vede din exterior. Am colaborat în domeniul securităţii, al diplo­maţiei şi al serviciilor de informaţii. Statele Unite ne-au susţinut în sistemul de apărare anti-rachetă «Cu­pola de fier», iar noi am susţinut SUA în câteva probleme sensibile. Această relaţie se bazează pe valori comune şi ambele părţi profită de ea.

Ne aflăm de asemenea în faţa unor mari provocări interne. în primul rând trebuie continuată creşterea economi­că. în ultimii patru ani am înregistrat o creştere de 4%. Doresc să asigur locuri­le de muncă pe care le-am creat deja. Is­raelul este probabil singura ţară vestică în care există o creştere naturală a po­pulaţiei, acesta fiind mai mult ca sigur răspunsul la războaiele israeliene şi la Holocaust.

Provocarea numărul doi este o îm­părţire echitabilă a responsabilităţilor sociale, sarcina serviciului civil şi mili­tar şi sarcina muncii. Trebuie să o facem fără a ne dezbina societatea.

Cea de-a treia provocare este desi­gur scăderea costurilor de trai.

Acestea sunt responsabilităţi deose­bit de importante. Nu cred că sunt uşor de depăşit, dar sunt ferm convins că le putem face faţă.»

Sursa: Ministerul de Externe al statului Israel